Acum doua saptamani am ajuns in localitatea Slatina si mare noroc am avut ca am putut vizita manastirea Slatina … un loc unde aproape ca poti sa-l prinzi pe Dumnezeu de un picior.

Manastirea Slatina cu hramul “Schimbarea la Fata“, este prima ctitorie a domnitorului Alexandru Lapusneanu si a fost construita ca necropola domneasca a familiei, între 1554-1558. Numele locului si al manastirii vine de la un izvor din apropiere cu slatina (apa sarata).

Date despre …

Anul constructiei: 1554-1561, construita in timpul domnitorului Alexandru Lapusneanu;

Locatia: comuna Slatina, judetul Suceava, (manastirea este adapostita între trei dealuri, la aproape 30 km nord-vest de Falticeni).

Acces: DL Falticeni spre N-V Sacsa Noua (7km) Cornu Luncii (3 km), apoi stânga la Pâraie (11 km) si Slatina (4 km).

Hram: Schimbarea la Fata – 6 August.

Ca model de constructie, au fost folosite inscriptiile de la manastirile Probota si Putna.

Marturii istorice, literare si … ale localnicilor

Cronicarul Isaia a scris, la Slatina, un cronograf pana la 1425. Tot aici a fost scrisa si o versiune a Letopisetului de la Putna. Ctitorul a infiintat in manastire o scoala de muzica si o biblioteca cu carti si manuscrise de valoare!

Eftimie, cronicarul oficial din acea vreme, arata ca zidirea manastirii Slatina a fost inceputa de Alexandru Lapusneanu in anul 1553 si s-a terminat in a doua lui domnie, in anul 1564.

Grigore Ureche se mentioneaza ca sfintirea manastirii s-a facut de catre Mitropolitul Grigorie la 14 octombrie 1558.

In ultimul sau an de viata (1568) Alexandru Lapusneanu s-a calugarit aici cu numele de Pahomie, fapt atestat si in nuvela Istorica (Alexandru Lapusneanu a fost inmormantat la manastirea Slatina, unde “se vede si astazi portretul lui si a familiei sale”.)

Personalitati

* Alexandru Lapusneanu

* Cleopa Ilie

Alte informatii despre Manastirea Slatina, puteti gasi aici:

* Wikipedia

* Bogdan Lupescu

* Sorin Preda

* Recomandare : si daca tot ajungeti la Manastirea Slatina, este pacat sa nu dati o fuga si pana la Casa Memoriala a lui Nicolae Labis, care se afla in satul vecin. Satul se numeste Malini. Mai multe informatii despre Casa Memoriala, puteti afla de aici:

1. Wikipedia

2. Hoinari

3. Bucovina

Drum bun si astept impresii de la voi, daca ati fost sau daca veti ajunge pe acolo! Pana atunci, puteti sa priviti “oleaca”:

Multumesc foarte mult celui/celei care a publicat cele doua videoclipuri pe net! Mi-a facut o deosebita placere sa revad aceasta “gura de rai”.

http://www.cabanasoimul.ro

Este de fapt un complex de cateva cladiri, dintre care am retinut:

-restaurant cu specific romanesc (arata asa de bine, ca in momentul in care am ajuns acolo mi-a fost ciuda ca tocmai mancasem cu o ora inainte);

- vila de 3 stele;

- vila de 2 stele (asta era in fata, langa restaurant).

Am fost cazati la 3 stele, cladirea respectiva fiind undeva mai in spate. Initial am crezut ca asta e un avantaj pentru ca ne proteja somnul de muzica populara care razbatea din restaurant. Dar cand am aflat ca la ora 24 oricum se termina muzica, am ramas doar cu avantajele izolarii fonice de drumul principal si al peluzei minunate din fata.

Camera – ireprosabila. Baia – ireprosabila. Balconul – ca sa va imaginati mai usor, luati un lift obisnuit, il sectinati longitudinal dupa diagonala bazei si obtineti 2 prisme triunghiulare… eh, una din ele era balconul nostru Pretul – camera cu pat dublu – 100 lei. A doua zi am aflat ca daca faceam rezervare cu cel putin o zi inainte, aveam reducere 10%.

Pentru cine vrea sa se dea sportiv, il anunt ca pe undeva (nu stiu exact pe unde) era o sala de fitness, iar in fata pensiunii o masa de tenis.

..si cum vreme de plaja a fost destula, bautura destula si amicii buni, nu pot sa spun decat ca m-am distrat excelent. Am descoperit in vacanta asta si cea mai buna metoda sa nu lasi sa se vada ca esti in stare de ebrietate: fii beat tot timpul, in asa fel incat cei de langa tine sa nu-si mai dea seama cand chiar esti beat sau esti treaz si ai doar chef de glume.

Despre restul distractiilor nu e asa mult de povestit, dat fiind faptul ca eram pe o insula. M-a surprins in schimb accesibilitatea preturilor de la terasa si restaurant (ma asteptam la 10 RON sticla de 0.5 de apa plata), m-a surprins faptul ca o hidrobicicleta o puteai inchiria cu 30 RON timp de 12 ore sa-ti faci de cap pe lac si pe canalele adiacente, prin stuf sau in larg.

Mancarea si bautura le-am carat de la Carrefour Orhideea (loc unde ne-am si adunat cu totii), iar voia buna a venit fiecare cu ea la pachetelul propriu si personal. Au existat tot felul de concursuri care de care mai amuzante, printre care si concursul de baut bere, unde s-au baut aproximativ 60 de litri de bere in 5 persoane, in 2 ore.

Poate in iulie sau august facem un sejur de 2-3 saptamani acolo. Cei interesati sa ma contacteze. Cazarea va fi undeva la 20 EUR/noapte casuta cu 2 paturi (2 persoane), camparea cu cortul undeva la 15 RON/zi, vaporul dus-intors sa speram ca va ramane tot 50 RON, iar restul tarifelor, cum ar fi tarife pentru animal de companie si bagaj suplimentar, le gasiti pe site-ul insulei.

—
Impresii preluate de pe BLOGUL Pitestean.EU

Situat pe cursul mijlociu al Văii Sălăuţei, la vărsarea râului Telcişor în Sălăuţa, la S-E de masivul vulcanic al Ţibleşului şi la S-V de munţii Rodnei. Comuna Telciu este formată din satele: Telciu, Fiad, Telcişor şi Bichigiu. Prima atestare documentară apare în 1245 într-un document al regelui maghiar Bela al IV-lea prin care vorbea de ţinutul Vallis Rodnensis, care se bucură de drepturi şi imunităţi deosebite avute din vechime

Sursa poza Wikipedia.

Nu se cunoaşte data exactă când a fost descoperită peştera, dar este menţionată în 1863 de către Adolf Schmidl, care a făcut unele descrieri ale ei şi prima hartă. Emil Racoviţă a menţionat această peşteră în lucrarea sa Speologia, apărută în 1927. Conform lui Emil Pop peştera are o vechime de peste 3.500 de ani, ea formându-se în timpul glaciaţiunilor, când aceşti munţi erau acoperiţi de zăpadă şi gheaţă.

În peşteră trăiesc lilieci, precum şi insecte mici (2-3 mm) – Pholeuon proserpinae glaciale. În Rezervaţia Mare a fost descoperit un schelet de Rupicapra rupicapra.